ALTERNATIVA CIVICĂ ATITUDINE, SOLIDARITATE, ACȚIUNE «A.C.A.S.A.»

P r o g r a m u l    p o l i t i c

PREAMBUL

 

ALTERNATIVA CIVICĂ ATITUDINE, SOLIDARITATE, ACȚIUNE «A.C.A.S.A.» este un partid politic deschis tuturor cetățenilor români angajați în democratizarea și modernizarea țării, constituit în baza Constituției României și a Legii partidelor politice. A.C.A.S.A. propune o platformă inovatoare, o bază organizatorică democratică și funcțională de promovare pe criterii de competență și moralitate a cetățenilor.

SCOPUL partidului A.C.A.S.A. este de a crea premisele definirii și exprimării voinței politice a cetățenilor care se regăsesc în valorile A.C.A.S.A., care își doresc să trăiască în mod cinstit și demn și care doresc să contribuie la dezvoltarea durabilă a României.

 

A.C.A.S.A suntem atunci când ne pasă de binele tuturor celor din jur și luăm atitudine în fața nedreptăților, între și dincolo de granițe.

 

OBIECTIVE:

 

  • democratizarea societății și a politicii și încurajarea unui pluralism politic real;
  • accesul egal la educație de calitate;
  • accesul egal și neîngrădit la servicii de sănătate de calitate;
  • accesul egal la justiție;
  • lupta eficientă pentru combaterea săraciei și a excluziunii sociale și promovarea interesului public al comunității;
  • competiția corectă între toate entitățile economice și între membrii societății;
  • crearea mecanismelor de promovare pe criterii obiective, de profesionalism în toate structurile publice;
  • viață demnă pentru toți cetățenii țării;
  • sprijinirea tinerilor pentru a se cunoaște, afirma și a participa la procesele decizionale;
  • cunoașterea și promovarea valorilor naționale ca o contribuție la spațiul cultural, social și politic comunitar european și la nivel global;
  • construcția mecanismelor sociale și administrative care să asigure afirmarea și dezvoltarea liberă a cetățenilor;
  • susținerea împlinirii potențialului fiecărui individ în societate și înlăturarea oricăror forme de discriminare ce îl limitează.

 

PRINCIPII

 

A.C.A.S.A. își propune reîntoarcerea politicii la sensul său primar: binele comun al cetăţenilor. Susținem deschiderea sistemului politic pentru oameni cinstiți, liberi, pentru pluralism real, promovarea unor elemente de democraţie directă și întărirea democrației participative, dincolo de limitările partinice. Prin solidaritate, dincolo de viziuni personale, de proiecte individuale, putem schimba sistemul şi deschide calea spre dezbatere şi democraţie reală.

Drepturile omului şi libertăţile individuale sunt valori universale ale umanităţii, fundamentul statului de drept şi principiile care asigură progresul societăţii şi al dezvoltării personalităţii umane. Aceste valori ne ghidează spre o construcţie democratică, umană, pragmatică, dincolo de etichetări doctrinare.

Promovăm echilibrul în societate, accesul nediscriminatoriu al oamenilor la educaţie, sănătate, justiţie. Susținem accederea oamenilor de caracter, competenţi, în funcţiile publice, ca premise pentru dezvoltarea armonioasă și durabilă a societăţii.

1. Apărarea democraţiei

Democraţia este un sistem pentru apărarea şi dezvoltarea căruia, trebuie să luptăm zi de zi. Garantarea participării cetăţenilor la administrarea ţării, încurajarea iniţiativelor cetăţeneşti, asigurarea transparenţei, dezbaterii reale şi celerităţii în exercitarea acestor drepturi sunt mecanisme directe de apărare a democrației reale.

Susținem realizarea democraţiei participative prin care cetăţenii să poată contribui, împreună cu aleşii lor, la realizarea politicilor de guvernare, prin simplificarea procedurilor privind iniţiativa legislativă şi implementarea mijloacelor tehnologice moderne de comunicare şi consultare. Dorim să creăm cadrul juridic prin care cetăţenii să poată sanctiona reprezentanţii aleşi, de la preşedinte, parlamentari, guvern şi până la consilierii locali.

Credibilitatea deciziilor în guvernare şi administrare poate fi garantată prin extinderea democraţiei reprezentative, prin asimilare unor elemente specifice democrației participative şi directe, în special prin implementarea referendumului ca mijloc esențial de manifestare a voinței cetățenilor.

2. Principiul răspunderii şi consecvenţei

Respectarea adevărului este o valoare esenţială şi o condiţie a integrităţii. Consecvenţa în vorbe şi fapte este singurul mod prin care respectul cetăţenilor poate fi meritat şi menţinut. Reprezentanții politici trebuie sa poată fi trași la răspundere pentru toate faptele și declarațiile acestora.

Asumarea responsabilităţii pentru cele spuse în faţa cetătenilor nu trebuie sa fie un merit, ci o condiţie a reprezentării politice. Acest deziderat trebuie să se aplice şi practicii jurământului faţă de ţară şi cetăţeni, pe care îl depun toţi cei chemaţi să apere libertatea şi drepturile cetăţenilor, precum şi suveranitatea, nerespectarea acestuia atragand sanctiuni penale.

3. Principiul solidarităţii şi incluziunii sociale

Indiferent de categoria socială sau statut, cu toţii suntem vulnerabili accidentelor, schimbărilor, precarităţii etc. Solidarizarea şi colaborarea între cetăţeni este un act de normalitate. Aplicarea politicilor sociale trebuie să pornească de la acest principiu şi să urmărească siguranţa socială, a zilei de mâine, ameliorarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă. Implementarea acestor principii se poate realiza prin politici privind ocuparea forţei de muncă, printr-o protecţie socială corespunzătoare, prin dialog social, prin dezvoltarea resurselor umane dar şi prin lupta împotriva oricărei forme de marginalizare şi de excluziune socială. Aplicarea în societate a principiului solidarităţii nu perturbă activităţile competitive din societate. Competiţia asigură progresul în măsura în care nu se realizează cu preţul încălcării unor legi, a drepturilor şi libertăţilor celorlalți cetățeni.

4. Principiul egalităţii de şanse și de gen

Susţinem egalitatea şanselor de realizare în viaţă pentru toţi indivizii din societate, prin eliminarea discriminării de orice fel, dezvoltarea individului prin accesul la învăţământ gratuit, real, universal, prin reconstruirea sistemului de învăţământ si prin accesul la un sistem de sănătate civilizat şi sigur. Principiul egalităţii de şanse trebuie să reducă analfabetismul şi să readucă, prin sprijin solid oferit de stat, copiii din categorii defavorizate în creşe, grădiniţe, şcoli şi universităţi. Principiul egalitatii de şanse nu urmărește uniformizarea, ci reprezintă o condiție esențială a unei societăți moderne în spiritul împlinirii potențialului individual într-o societate democratică şi sănătoasă.

Susținem în mod activ egalitatea de gen pentru o societate democratică care trebuie să asigure aceleaşi oportunităţi, drepturi, obligaţii și aspirații pentru femei şi bărbaţi, dar și ca formă de recunoaștere a unei probleme sociale existente și în România, cea a subreprezentării femeilor în domeniul participării și reprezentării politice. Egalitatea de gen presupune ca diferențele dintre persoane să fie valorificate în mod real, complementar, pentru binele public precum și pentru dezvoltarea liberă a persoanei.

5. Principiul transparenţei decizionale şi accesului la informație

Cetăţenii trebuie să aibă acces la informatie pe parcursul intregului proces decizional, atât în ce priveşte deciziile care se iau la nivel politic sau administrativ, cât şi facilitarea accesului şi gestionării informaţiei. Considerăm că, în interesul unei democraţii funcţionale şi al unei societăţi cu adevărat libere, cetăţenii trebuie să fie informaţi şi abilitaţi să se implice.

6. Principiul echilibrului economic

Libera iniţiativă stă la baza unei economii sănătoase numai dacă există reglementări clare şi organisme de control legitime care să garanteze concurenţa loială. Susţinem sprijinirea sectorului productiv şi a serviciilor directe, pentru stabilitate economică, precum şi cooperarea sub diferite forme, pentru eficientizarea activităţilor economice de orice tip.Considerăm că ţara trebuie să se dezvolte în primul rând printr-o economie naţională care să asigure bunăstarea şi independenţa financiară a cetăţenilor sai, precum şi valorificarea resurselor ţării in interesul acestora.

Agenţilor economici străini trebuie să li se asigură participarea într-un regim concurenţial, nepreferenţial. Susţinem monitorizarea strictă a companiilor cu legături directe cu aşa-numitele paradisuri fiscale. Sprijinim dezvoltarea formelor economiei sociale, a iniţiativelor care asigură o reinvestire a profitului pentru dezvoltarea comunităţii. Susţinem reducerea fiscalităţii şi birocraţiei excesive, păstrând în acelaşi timp un control împotriva practicilor neconcurenţiale şi dăunatoare consumatorilor finali. Dialogul și dezbaterea în cadru instituţionalizat stă la baza reglementării corecte relațiilor de muncă și a mediului economic, rolul principal al statului fiind acela de a menţine echilibrul între interesele economice, sociale şi de mediu.

7. Principiul dezvoltării durabile

O societate sănătoasă şi prosperă se bazează pe mediu sănătos care îi furnizează hrană şi resurse, apă curată şi un aer curat pentru locuitorii săi precum si accesul la un mediu natural. Accedem la un echilibru între mediu, societate şi economie în scopul de a dezvolta şi îmbunătăţi calitatea vieţii.

 

A.C.A.S.A. își propune următoarele:

I.                   MEDIUL POLITIC

 

  1. Redefinirea activității politice ca serviciu public desfășurat de organizații de cetățeni asociați în mod liber, cu scopul de a selecta și promova persoane competente în funcții publice și de a promova ideile purtatoare de progres și modernizare manifestate în societate.
  2. Modificarea legislației în sensul aplicării stricte a principiului reprezentativității în constituirea Parlamentului.
  3. Susținerea financiară transparentă și nediscriminatorie a partidelor preponderent din subvenții de la stat, pentru evitarea fenomenelor de corupție și trafic de influență.
  4. Descurajarea traseismului politic de orice natură.
  5. Introducerea elementelor democrației participative și directe la toate nivelurile societății precum și operarea modificarilor legislative care să permită aplicarea pe scara largă a referendumului ca instrument decizional, pe plan local și național.
  6. Tratament egal în fața legii și crearea mecanismelor pentru facilitarea inițiativelor legislative cetățenești.
  7. Responsabilizarea membrilor partidelor față de membrii aleși în funcții publice.
  8. Eliminarea suprapragului electoral și introducerea unui sistem de vot mixt, pe liste și proporțional.
  9. Crearea mecanismelor constituționale de control civic și sancționare a aleșilor locali sauparlamentari care încalcă legea sau angajamentele publice.
  10. Conectarea românilor din diaspora la decizia politică din țară prin afirmarea drepturilor cetățenilor români, indiferent de locul de rezidență.

II.               JUSTIȚIE

 

  1. Creșterea pedepselor pentru acte de corupție.
  2. Recuperarea prejudiciilor produse prin actele de corupție și aplicarea de amenzi suplimentare.
  3. Sancționarea magistraţilor care au încălcat legea în exerciţiul funcţiunii sau care prin acțiuni în cauză au determinat condamnarea statului la CEDO.
  4. Introducerea jurisprudenţei şi a transparenţei hotărârilor judecătoreşti, precum si introducerea mecanismelor de control conform recomandării Consiliului Europei.
  5. Revizuirea practicii cumulului juridic pentru concursul de infracțiuni și în vederea înăspririi pedepselor pentru recidivă.
  6. Majorarea pedepselor pentru traficul, comercializarea și posesia drogurilor de mare risc.
  7. Revizuirea prescripției răspunderii penale pentru infracțiunile intenționate comise cu violență, pentru cele având legătură cu crima organizată, pentru faptele de mare corupție și pentru cele având grave consecințe asupra mediului și a patrimoniului cultural.
  8. Transparentizarea procedurilor de alegere a Judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Procurorului General al României și implementarea unui mecanism de alegere prin implicare publică sau a societății civile organizate.
  9. Selecția în vederea numirii în funcție a judecătorilor, procurorilor și a conducerii CSM prin procedurile de selecție pe criterii profesionale urmată de desemnare prin mecanisme democratice, prin eliminarea subiectivității în procesul de alegere.
  10. Modificarea mecanismului de numire a judecătorilor Curții Constituționale pentru a răspunde criteriului valorii, al riscurilor minime de șantaj și al independenței totale față de partidele politice, președinte sau orice alte instituții.
  11. Promovarea măsurilor de depolitizare a sistemului judiciar, promovarea persoanelor integre moral și bine pregătite profesional. Crearea cadrului juridic pentru scoaterea la concurs a posturilor din sistem.

III.            ADMINISTRAȚIE

 

  1. Depolitizarea profundă a instituțiilor publice prin declanșarea unui proces amplu de selecție și ocupare a posturilor prin concurs, la toate nivelurile.
  2. Transparentizarea procesului consultativ și deliberativ precum și a tuturor contractelor în care sunt implicate autorități publice și care implică fonduri publice sau patrimoniul public.
  3. Informatizarea totală a sistemului public, crearea unei baze de date națională pentru toate instituțiile.
  4. Responsabilitatea funcționarilor publici pentru actul administrativ.
  5. Întărirea organismelor de control.
  6. Implicarea serviciilor publice din administrația locală în soluționarea problemelor întâmpinate de cetățenii onești.

IV.             EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚĂMĂNT

 

  1. Organizarea sistemului de învățământ având în centru elevul/studentul. Garantarea accesului egal și gratuit la toate nivelurile de învățământ. Investiția în învățământ nu va fi calculată procentual din PIB, ci va fi luat în considerare acel procent necesar din bugetul țării care să asigure viitorul și progresul țării.
  2. Învățământul va fi orientat către formarea elevilor pentru a avea o cultură generală solidă, pentru autocunoastere si pentru a dobândi deprinderea aplicării cunoștințelor în practică și pentru dezvoltarea individului ca parte a societății, prin refacerea programelor de studiu, corelarea lor permanentă la realitățile societatii si prin implicarea parintilor, profesorilor, elevilor si comunitatii in actul de invatamant.
  3. Organizarea învățământului pe baza egalității de tratament privind accesul la educație, canalizând eforturile financiare și umane spre o școlarizare totală a copiilor, pe furnizarea materialelor didactice necesare și asigurarea resursei umane pentru instruirea lor indiferent de locul nașterii, situația financiară și situația familială.
  4. Acces universal la educaţie preşcolară, primară şi secundară pentru toţi copiii.
  5. Cadre didactice bine pregătite pentru educația școlară a copiilor.
  6. Un curriculum școlar actualizat ştiinţific.
  7. Accesul tuturor copiilor cu dizabilităţi în grădinițe și școli.
  8. Strategie naţională pentru educaţia timpurie.
  9. Creșterea ponderii disciplinelor opționale în vederea descoperirii și stimulării aptitudinilor copiilor din ciclurile de învățământ primar și gimnazial.
  10. Programe de prevenire și eliminare a violenței în fiecare școală.
  11. Creșterea numărului de consilieri școlari.
  12. Consolidarea cooperării dintre sectorul public şi organizaţiile neguvernamentale.
  13. Lansarea unui program național de eliminare a analfabetismului functional
  14. Modificari legislative care să încurajeze angajarea tinerilor în România.
  15. Crearea unui sistem de instruire și pregătire a populației pentru însușirea activităților ce se impun în situații de urgență și catastrofe, ca de exemplu cutremure, molime, atentate, etc.
  16. Educație civică pentru pregătirea unor cetățeni implicați, conștienți de drepturile și obligațiile lor, participarea reală a elevilor și studenților în procesul decizional al școlilor;
  17. Educație în spiritul consumului informat și responsabil.
  18. Educație antreprenorială și financiară.
  19. Elaborarea unor materii transversale pentru etica si integritate, pentru educație interculturală și eliminarea discriminării.
  20. Asigurarea serviciilor de consiliere educațională și profesională la toate nivelele educaționale;

V.                CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ

 

  1. Organizarea activității de cercetare în conformitate cu Carta Europeană a cercetătorului și direcționarea în mod transparent către prioritățile de dezvoltare a României, pentru conectarea la viața științifică mondială, pentru formarea noilor generații de cercetători, pentru accelerarea transferului tehnologic, pentru protejarea brevetelor românești și finanțarea acestora. Niciun domeniu al cercetării nu va fi defavorizat.
  2. Reînființarea Ministerului Cercetării și Tehnologiei și atingerea obiectivelor Tratatului Uniunii Europene.
  3. Implementarea modelului European de funcționare a Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare cu finanțarea lor de la buget pentru personalul permanent.
  4. Susținerea activității de cercetare din Academia Română și sprijinirea acesteia pentru recuperarea pe merit a prestigiului și încrederii publice adecvate unei astfel de instituții.
  5. Desființarea pseudo-academiilor.
  6. Transparentizarea totală a modului de gestionare a fondurilor alocate.
  7. Stabilirea unor criterii europene pentru evaluarea personalului de cercetare, sprijinirea tinerilor, menținerea în activitate a cercetătorilor seniori cu rezultate remarcabile și asigurarea unui management performant pentru toate instituțiile de cercetare.

VI.             SĂNĂTATE

 

  1. Finanțarea sistemului de sănătate publică prin stabilirea resurselor necesare asigurării unor standarde minime obligatorii aplicate la nivelul întregii populații. Calculul finanțării în valori bugetare nete obligatorii, renunțarea la calculul alocărilor ca procent din P.I.B.
  2. Asigurarea serviciilor medicale de bază pentru toți cetățenii, indiferent de locație și nivel de venit. Ridicarea calității serviciilor medicale la nivelurile practicate în țările europene dezvoltate.
  3. Implementarea programelor naționale de prevenție gratuite pentru toate persoanele, începând de la vârsta școlară.
  4. Garantarea furnizării medicamentelor compensate pentru pacienți și eficientizarea sistemului de selecție și achiziție a acestora.
  5. Modernizarea infrastructurii medicale prin achiziții publice standardizate și transparente precum și asigurarea utilizării eficiente ale acestora, inclusiv prin pregătirea de personal specializat.
  6. Creșterea veniturilor personalului angajat în sistemul medical și îmbunătățirea condițiilor de muncă, pentru creșterea calității actului medical și descurajarea emigrării și fenomenului plăţilor informale. Completarea necesarului de cadre medicale din sistem cu personal calificat.
  7. Dezvoltarea unui sistem informatic integrat pornind de la medicul de familie și până la unitățile de urgență medicală, în sprijinul pacientului dar și pentru eliminarea fraudelor din sistem.
  8. Dezvoltarea unui sistem de asistență comunitară pentru sprijinirea categoriilor sociale vulnerabile prin servicii de prevenție, medicină alternativă și asistență la domiciliu, finanțată de sistemul public de sănătate.
  9. Promovarea stilului de viata si a alimentatiei sanatoase, implementarea de programe de promovarea a sportului si activitatii fizice de intretinere.
  10. Implementarea unui sistem de acreditare si verificare activitatii furnizorilor de servicii de sănătate.
  11. Implicarea autorităților locale pentru asigurarea unor condiții stimulative pentru personalul medical, în vederea atragerii acestora pentru ocuparea unor posturi în zone cu deficit cronic de personal.
  12. Reînființarea și reabilitarea clinicilor și spitalelor din zone rurale sau orășenești pentru asigurarea serviciilor medicale pentru întreaga populație, cu accent pe criterii de accesibilitate și mai puțin pe numărul statistic de pacienți prognozați.
  13. Stimularea initiativelor private, a fundatiilor si O.N.G-urilor in vederea implicarii acestora in activitati medicale sau complementare, in zone cu deficit de servicii sau pentru ingrijirea persoanelor varstnice sau cu dizabilitati.
  14. Standardizarea procedurilor, a tratamentelor si protocoalelor prin actualizarea lor permanenta in acord cu ultimele descoperiri in domeniu, actualizarea listei medicamentelor recomandate pe pricipiul maximizarii rezultatelor medicale dar si a costurilor eficientizate in interesul pacientilor si a bugetului.

VII.         ECONOMIE, FINANȚE,  MUNCĂ ȘI PROTECŢIE SOCIALĂ

 

ECONOMIE

 

  1. Creșterea standardului de viață prin încurajarea antreprenorilor, îmbunătățirea condițiilor de muncă și creșterea veniturilor salariale ale angajaților.
  2. Susținerea intereselor naționale, ale populației si ale comunității în ceea ce privește exploatarea terenurilor agricole și resurselor naturale ale țării.
  3. Inversarea în favoarea salariaților a raportului dintre profitul corporațiilor și resursele financiare alocate de acestea fondului de salarii.
  4. Protejarea și stimularea micilor întreprinzători autohtoni și creșterea competitivității acestora.
  5. Promovarea activităților de export ca principală metodă de dezvoltare a economiei naționale.
  6. Revigorarea sistemului bancar național și implicarea sa în implementarea politicii financiare și de credit din țară.
  7. Promovarea investițiilor în domeniile cu un grad înalt de tehnologizare în detrimentul investițiilor axate pe costul redus al forței de muncă.
  8. Creșterea implicării Ministerului de Finanțe pentru a se evita practicile evazioniste dar și acumularea datoriilor companiilor la bugetele de stat.
  9. Respectarea clauzelor post-privatizare cuprinse în contractele de privatizare ale întreprinderilor și regiilor de stat.
  10. Reducerea taxelor percepute pentru acordarea de consultații și avize persoanelor care doresc să deschidă o firmă și înființarea de centre pentru consilierea acestora.
  11. Dezvoltarea unui program național pentru construcția și achiziției de locuințe noi, destinate tinerilor.
  12. Informatizarea sistemului de plăți aplicat persoanelor și companiilor precum și a sistemului de contabilitate.
  13. Sancționarea suplimentară a evaziunii fiscale și a actelor de corupție, indiferent de valoarea prejudiciilor, inclusiv a muncii sau achizițiilor la negru.
  14. Standardizarea și transparentizarea contractelor din domeniul public, a condițiilor de participare și criteriilor tehnice, pentru fiecare categorie de bunuri și servicii.
  15. Revizuirea sistemului clauzelor adiționale ca practică în derularea contractelor publice.
  16. Reorganizarea structurilor abilitate cu întocmirea și derularea tuturor proiectelor de investiții cu finanțare europeană, în beneficiul autorităților publice centrale și locale.
  17. Transparență și standardizarea informațiilor afișate pe site-urile instituțiilor din fiecare sector.
  18. Facilitarea legăturilor economice dar și crearea unor condiții și oportunități pentru întoarcerea românii din diaspora care își doresc să se întoarcă acasă.

STRATEGIA FISCALĂ

 

  1. Echilibrarea distribuției poverii fiscale ca politică prioritară, prin reducerea graduală a impozitării bunurilor și serviciilor vitale pentru populație și creșterea taxelor speciale aplicate consumului de bunuri de lux, precum și creșterea ponderii veniturilor din impozitarea proprietății, în special a bunurilor și imobilelor cu o valoare mult peste media națională.
  2. Reducerea taxării muncii cu respectarea principiului contributivității, în paralel cu aplicarea comasării contribuțiilor la asigurările sociale cu impozitul pe venit.
  3. Introducerea impozitării progresive, prin diferențierea cotei de impozitare în funcție de cuantumul veniturilor, păstrând un raport echilibrat între impozitul minim și impozitul maxim aplicabil contribuabililor.
  4. Încurajarea investițiilor strategice sau pe termen mediu și lung și descurajarea activităților speculative.
  5. Introducerea unor cote substanțial mai mari ale impozitării profiturilor pentru acele sectoare economice în care există o competiție limitată, precum și în cazul exploatării resurselor naturale ale țării.
  6. Comasarea taxelor parafiscale și abrogarea majorității acestora pentru companiile nou înființate sau investițiile strategice, în paralel cu introducerea inspecțiilor multidirecționale și a stabilirii principiului cooperarii active între organele de control și companii, cu accent pe preîntampinarea neregulilor.
  7. Adoptarea de măsuri drastice pentru preintampinarea evaziunii fiscale pe toate palierele, prin informatizarea sistemului fiscal si de contabilitate, întărirea și dezvoltarea capacității de control.
  8. Reorganizarea sistemului de protecție socială, în paralel cu reforma fiscală, prin conexarea valorii plăților cu nivelul salariului mediu, limitarea pentru viitor a cuantumului maxim plătibil la o cota rezonabilă, desființarea privilegiilor, precum și alocarea de resurse suplimentare cu precădere pentru încurajarea natalității și reintegrării în muncă.

RESURSELE NATURALE

 

  1. Exploatarea rațională a tuturor resurselor pe baza costului efectiv al exploatării, primând sustenabilitatea, protecția mediului și interesul comunității.
  2. Reglementarea și prevenirea situațiilor de monopol din sectorul resurselor naturale.
  3. Atribuirea contractelor de furnizare a resurselor naturale de către companiile de extracție prin procedura de licitație publică reglementată, cu participare deschisă pentru toate companiile licențiate și standardizarea contractelor.
  4. Crearea mecanismelor de reglementare, verificare și coordonare în domeniul exploatării resurselor naturale de interes public, sector economic vital pentru securitatea națională.
  5. Revizuirea sistemului actual de redevențe și taxe speciale aplicabile în domeniul exploatării resurselor naturale.
  6. Declararea masei lemnoase din fondul forestier național drept resursă naturală regenerabilă (bogație) de interes public.
  7. Exploatarea masei lemnoase doar în baza unor licențe, în limite stabilite, pe perimetre de exploatare forestieră, cu asumarea contractuală a obligațiilor de reîmpădurire.
  8. Limitarea cotei de piață maxime in cazul exploatării masei lemnoase, atat in etapa de taiere cat si in etapa de prelucrare in cherestea.

STRATEGIA SOCIALĂ

 

  1. Introducerea unui sistem integrat de asigurări publice ca alternativă la actualul sistem de asigurări sociale cu scopul eficientizării sistemului și de garantare a drepturilor constituționale.
  2. Extinderea sistemului de protecție socială prin dezvoltarea unui pilon prioritar destinat copiilor, elevilor și studenților, cu introducerea de alocări financiare substanțiale cu destinație precisă, limitând modalitățile de cheltuire, precum și cu introducerea alocațiilor în funcție de rezultatele școlare, pornind de la o anumită vârstă, în paralel cu reforma în educație și introducerea examenelor obligatorii naționale.
  3. Finanțarea integrală a fondurilor de asigurări sociale prin impozitarea generală și acordarea drepturilor financiare în funcție de veniturile salariale fiscalizate, în limitele stabilite pentru fiecare sistem de asigurări și asistență socială.
  4. Indexarea anuală a veniturilor plătite prin actualul sistem de asigurări sociale (în special pensii) strict cu rata inflației, fără excepții sau derogări.

MUNCĂ ȘI DIALOG SOCIAL

 

  1. Modificarea codului muncii pentru garantarea unui raport etic, clar reglementat între angajat și angajator în vederea protejării demnității angajaților.
  2. În cazul intituțiilor de stat, reglementarea fermă a programului de lucru, a cumulului de funcții, a atribuțiilor de serviciu și a ocupării funcțiilor de conducere. Pensionarea automată pentru limita de vârstă și interzicerea exercitării funcțiilor de conducere cu 5 ani înainte de vârsta pensionarii pentru asigurarea unui flux permanent al locurilor de muncă și pentru a garanta accesul la funcții de conducere a persoanelor competente. Transparentizarea veniturilor obținute de angajații cu funcții de conducere.
  3. Întărirea instituțiilor de control în domeniul protecției și inspecției muncii și transparentizarea controalelor acestora.
  4. Modificarea legii Dialogului Social pentru reformarea sindicatelor, federațiilor și confederațiilor în scopul asigurării transparenței și credibilității miscării sindicale în fața sindicaliștilor și a independenței lor în fața angajatorilor și Guvernului. Simplificarea înregistrării sindicatelor noi și a modificărilor statutelor și a componenței organismelor de conducere. Asigurarea de la stat a bazei materiale minime necesare pentru desfășurarea activității acestora. Reglementarea clară a alegerilor interne și observarea independentă a acestora.
  5. Reglementarea raporturilor sindicat-angajator pentru o pace socială durabilă și justă. Transparentizarea negocierilor sindicat-angajator pentru preîntâmpinarea abuzurilor și a conflictelor de muncă. Reducerea pragului de reprezentativitate al sindicatelor din unități la 25%.
  6. Stabilirea clară a partenerilor de negociere în condiții de nereprezentativitate sindicală.
  7. Investigarea înstrăinarii patrimoniului sindical de dinainte de 1989 și recuperarea acestuia și a prejudiciului cauzat. Repartizarea lui mișcării sindicale pe criterii stabilite în mod transparent și public.
  8. Integrarea partenerilor sociali în procesul de administrare a pieței muncii prin creșterea rolului acestora în armonizarea intereselor sindicatelor și patronatelor.
  9. Consolidarea instituțiilor de dialog, precum CES, comisii de dialog social și a celorlalte structuri tripartite.

VIII.      AGRICULTURĂ

 

  1. Renegocierea subvențiilor comunitare pentru agricultură în favoarea fermierilor.
  2. Creșterea pieței de desfacere pentru producătorii locali prin combaterea evaziunii fiscale, înlăturarea verigilor intermediare speculative și a importului fraudulos de produse agricole.
  3. Realizarea unei rețele naționale moderne de colectare și depozitare pentru produsele agricole, prin care să se asigure achiziția la prețuri stimulative pentru producători.
  4. Subvenționarea de la buget a operațiunii de cadastrare a tuturor terenurilor agricole, în vederea unei corecte fiscalizări a acestora.
  5. Facilități fiscale și administrative pentru comasarea terenurilor agricole și exploatarea în comun în ferme medii locale, cu eficiență mărită, după cadastrare și întabulare.
  6. Facilități reale de creditare prin dezvoltarea creditului agricol. Consultanță și instruire gratuită a tinerilor fermieri pentru accesarea de fonduri nerambursabile.
  7. Stimularea consumului produselor alimentare autohtone și protejarea intereselor producatorilor interni.
  8. Stimularea implementării coordonate a unor culturi agricole intensive cu valoare adăugată ridicată și valorificarea acestora la nivel național și internațional.
  9. Atragerea într-un sistem integrat de producție, prelucrare și desfacere a fermierilor mici și mijlocii.
  10. Refacerea băncilor de semințe tradiționale românești, încurajarea folosirii lor și stoparea importului de soiuri modificate genetic.
  11. Refacerea, refuncționalizarea sistemului național de irigații.

IX.             PROTECȚIA MEDIULUI, ECOLOGIE ȘI TURISM

 

  1. Realizarea cadastrului forestier.
  2. Realizarea programului de împăduriri și reîmpăduriri.
  3. Mărirea suprafeței împădurite prin identificarea unor terenuri degradate; Adoptarea unui program național de reîmpăduriri, cel puțin până la concurența a 35% din suprafața țării.
  4. Stoparea taierii ilegale a padurilor.
  5. Masa lemnoasă extrasă legal, să fie dirijata spre prelucrarea interna, spre
    comunitatile locale, ce vor fi incurajate sa prelucreze produse finite ce pot aduce
    prosperitate acestor comunitati si taxe substantial mai mari incasate la bugetul de stat.
  6. Mentinerea pădurilor virgine, extinderea ariilor protejate, protejarea și ameliorarea biodiversității indispensabile supraviețuirii speciei umane.
  7. Menținerea și extinderea spațiilor verzi urbane pentru imbunatatirea calitatii mediului si, implicit, a sanatatii populatiei. Exproprierea tuturor terenurilor retrocedate pe spatii verzi si readucerea acestora in circuitul public.
  8. Elaborarea strategiei naționale pe deseuri și situri contaminate.
  9. Reducerea cantității de deșeuri ce ajunge în depozitele de deșeuri prin
    ridicarea gradului de colectare selectivă, conform obligațiilor asumate față de U.E.
  10. Refacerea plajelor tuturor stațiunilor de pe litoralul Mării Negre. Înlăturarea și interzicerea construcțiilor civile de pe plaje.
  11. Realizarea Strategiei naționale a Dunării și interzicerea deversării apelor uzate neepurate în fluviu.
  12. Întărirea gradului de participare a publicului la elaborarea și adoptarea legislației de mediu și la luarea deciziilor din domeniul protecției mediului.
  13. Facilități fiscale pentru orice instalație familială care folosește energie verde.
  14. Interzicerea prin lege a tehnologiilor de exploatare a resurselor neprietenoase cu mediul (de ex. fracturarea hidraulică în exploatarea gazelor de șist, mineritul cu cianuri).
  15. Consultarea publicului în toate etapele aprobării unui proiect cu impact asupra mediului și încredințarea deciziei finale cetățenilor, prin mecanisme precum referendum local.
  16. Interzicerea introducerii în țară a deșeurilor de orice fel.
  17. Amenajarea și promovarea unor trasee și cazări turistice pe cursul Dunării, toate porturile fiind modernizate la standarde europene și capabile să asigure un tranzit mare de turiști.
  18. Realizarea și implementarea unei strategii naționale de modernizare a bazei materiale, de profesionalizare a serviciilor și promovare a turismului, implicarea Statului în programe de dezvoltare zonală, cu accent pe dezvoltarea turismului ecologic.

X.                SOCIAL, TINERET, FAMILIE, PENSIONARI

 

  1. Realizarea unei evidențe clare a tututor persoanelor din categorii defavorizate pentru a facilita accesul acestora la programe de incluziune socială și profesională, desfășurată atât de instituții publice cât și de sectorul ONG.
  2. Implementarea unui program național de construcție de locuințe în toate regiunile tării, care să fie oferite cu precădere familiilor tinere și persoanelor tinere care nu beneficiază de condiții locative minimale.
  3. Sprijin material acordat de Stat tinerilor ajunși la vârsta majoratului, pentru stabilizarea populației și descurajarea emigrației.
  4. Asigurarea cadrului juridic și administrativ care să permită și să încurajeze tinerii să participe activ la dezvoltarea economică, socială, culturală și politică a României prin adaptarea politicilor publice la specificul fiecărui individ, asigurând respectarea libertăților fundamentale.
  5. Aplicarea politicilor multidisciplinare având în vedere toate diferențele ce privesc condițiile de viață, nevoile și aspirațiile tinerilor. Vom urmări atingerea unor rezultate concrete care sa contribuie la dezvoltarea socio-profesională a acestora.
  6. Asigurarea legăturii permanente între sistemul educațional și cel al pieței muncii în vederea facilitării și eficientizării procesului de tranziție de la școală la viata activă.
  7. Asigurarea mobilității tinerilor, atât la nivel național cât și la nivel european, în ceea ce privește educația, participarea, reprezentarea sau accesul la un loc de muncă și la serviciile publice.
  8. Asigurarea unui cadru de participare cât mai larg pentru tineri, în special în ceea ce privește viata politică, sectorul societății civile, sindicate, patronate sau în procesul de luare a deciziei.
  9. Restructurarea sistemului de asistentă socială. care trebuie să îndeplinească prioritar următoarele obiective:
  1. Susținerea persoanelor bolnave sau cu dizabilități, în imposibilitate de a se susține financiar.
  2. Susținerea temporară a persoanelor care și-au pierdut locul de muncă.
  3. Susținerea persoanelor care se relocă în căutarea unui loc de muncă.
  4. Stimularea natalității prin politici publice favorabile familiilor.
  5. Alocații decente pentru copii.
  6. Descurajarea fenomenului dependenței de ajutoare social și crearea mecanismelor de motivare în sensul dezvoltării personale și contribuției la dezvoltarea societății și integrare.
  7. Protejarea cu fermitate a drepturilor copilului de a se dezvolta într-un mediu civilizat, ferit de sărăcie și rele tratamente.
    1. Reechilibrarea demografică a țării prin promovarea unor măsuri de revigorare economică și crearea de locuri de muncă bine plătite, prin reconstrucția industriilor distruse, stimularea gospodăriilor din mediul rural, antreprenorilor precum și susținerea familiilor tinere.
    2. Promovarea unui model social avansat, de echitate socială și egalitate de sanse, care să genereze un climat de colaborare și încredere în societate.
    3. Politici publice care să urmărească în mod activ egalitatea de gen.
    4. Garantarea pensiei minime pentru un trai decent.

XI.             CULTURĂ ȘI CULTE

 

Scopul culturii nu este de a produce profit material, având o funcție esențială în societate, comunitate. Astfel, cultura trebuie să fie sprijinită de stat. Susținem:

  1. Sprijinirea tuturor actelor de cultura prin Ministerul Culturii, dar și prin scutirea de taxe, deduceri, liberalizarea spațiului public pentru actele de creație artistică, promovarea valorilor autentice la conducerea instituțiilor de cultură.
  2. Readucerea în prim planul societății a culturii, a educației în spiritul cunoașterii și valorizării culturii autohtone și istorice, a modelelor umane cu adevarat valoroase pe care istoria României și cea universală ni le-a lasat ca moștenire, promovarea în rândul tineretului a modelelor de viața intelectuală, spirituală și educativă.
  3. Elaborarea și implementarea unor politici culturale coerente.
  4. Susținerea investițiilor coerente în cultură, în noua scenă a artiștilor tineri, în revalorificarea, recredibilizarea industriilor creative, invitarea poeților, a scriitorilor la dezbateri publice și implicarea tinerilor artiști în procesele decizionale din domeniul gestionării resurselor destinate domeniului cultural.
  5. Rediscutarea condițiilor de acordare a subvențiilor acordate cultelor de la bugetul de stat și a implicării acestora în activități de suport social.
  6. Strategie națională pentru conservarea patrimoniului.

XII.         SIGURANȚĂ PUBLICĂ

 

  1. Democratizarea sistemului de asigurare a ordinii publice prin demilitarizarea totală a poliției și prin desființarea Jandarmeriei și trecerea militarilor în subordinea MApN.
  2. Instruirea temeinică a agenților constatatori și examinarea lor periodică.
  3. Control civil total asupra serviciilor de informații, instituirea controlului parlamentar real. Serviciile secrete acționează în slujba cetățenilor, doar în interes național.
  4. Deconspirarea tuturor agenților care lucrează sub acoperire în justiție, media, administrație
  5. Deconspirarea lucrătorilor fostei Securități și a colaboratorilor săi.
  6. Trecerea poliției locale în departamentul de pază și ordine din Ministerul Afacerilor Interne.

XIII.      RELAȚII EXTERNE

 

  1. Consolidarea poziției strategice a României prin întărirea cooperării și participării active în cadrul proiectelor regionale dezvoltate de Uniunea Europeană și NATO.
  2. Reprezentarea intereselor statului român cu demnitate în cadrul relațiilor cu partenerii și interlocutorii internaționali, precum și apărarea drepturilor tuturor cetățenilor români din afara granițelor țării în relația cu statele gazdă, fără excepție sau discriminare.
  3. Alocarea resurselor necesare organizării unui aparat de reprezentare diplomatică de anvergură globală.
  4. Deschiderea de reprezentanțe diplomatice la nivel de ambasadă în toate statele membre ONU.
  5. Organizarea de centre de coordonare a ambasadelor la nivel regional sau continental.
  6. Organizarea unui departament de cooperare economică în cadrul MAE, cu reprezentare în toate ambasadele.
  7. Întărirea capacității de acțiune a corpului diplomatic prin subordonarea operativă a majorității resurselor Serviciului de Informații Externe față de MAE.
  8. Sprijinirea românilor din Serbia, Bulgaria și Ucraina prin dezvoltarea de proiecte economice și culturale, cu respectarea deplină a suveranității și integrității teritoriale a statelor respective.
  9. Sprijinirea Republicii Moldova în eforturile de dezvoltare, prioritar prin finanțarea substanțială a unor programe de asistență directă a cetățenilor români din Republica Moldova, cu accent pe dezvoltarea infrastructurii de educație și sănătate, a programelor sociale, precum și prin granturi oferite IMM-urilor deținute de cetățenii români. Alocarea a minim 0.5% din PIB pentru aceste obiective.
  10. Reafirmarea sprijinului necondiționat oferit de România autorităților din Republica Moldova în vederea integrării în cadrul Uniunii Europene.
  11. Dezvoltarea infrastructurii educaționale specifice corpului diplomatic, la nivel universitar, în subordinea Ministerului Afacerilor Externe.
  12. Statuarea principiului numirii în funcții de reprezentare diplomatică strict în baza aptitudinilor profesionale și experienței în cadrul MAE, cu excluziunea numirilor făcute din afara corpului diplomatic.

XIV.       DIASPORĂ

 

  1. Apărarea intereselor cetăţenilor români în străinătate.
  2. Sprijinrea comunităţilor de români din străinătate.
  3. Asigurarea exercitării dreptului de vot în mod adecvat.
  4. Facilitatrea comunicării şi conectării cu familiile din ţară.
  5. Asigurarea unor facilităţi fiscale la repatrierea afacerilor.