Plangere impotriva solutiei de clasare

Către,

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Dosar nr. 595/P/2016

 

DOMNULE PROCUROR GENERAL,

Subscrisa Partidul ALTERNATIVA CIVICA ATITUDINE, SOLIDARITATE, ACTIUNE – A.C.A.S.A., având calitatea de persoană vătămată în dosarul mai sus precizat, cu sediul în Str. Caminului nr 5, Et 1, Ap 2, Sector 2, Bucuresti, inscrisa in Registrul partidelor politice la pozitia 130, CIF 36639839, prin Presedinte, în temeiul art. 339 din Codul de procedură penală formulăm:

 

PLÂNGERE ÎMPOTRIVA SOLUȚIEI DE CLASARE DIN DATA 29.08.2017 ȘI COMUNICATĂ ÎN DATA DE 14.09.2017, PRONUNȚATĂ ÎN DOSARUL PENAL NR. 595/P/2016

 În fapt, prin Ordonanța de clasare din data de 29.08.2017, pronunțată în dosarul numărul  595/P/2016, domnul procuror Ioan Florentin Ene, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a decis că faptele sesizate de către noi nu sunt prevăzute de legea penală.

În esență, domnia sa, neefectuând nici un act de urmărire penală, ci rezumându-se doar la a da o interpretare trunchiată a textelor de drept aplicabile în speță, a nesocotit considerentele Deciziei Curții Constituționale a României nr. 354/2016, mai exact, nu a ținut cont de punctul 26 din Decizia C.C.R. și de articolele din legea 208/2015 menționate în plangere și susținute în declarația dată și nici de Decizia nr 2 a Biroului Electoral Central.

Reiterăm parchetului faptul că, toate infracțiunile pe care le-am semnalat, au la bază modul de operare al partidelor politice constând în aceea că listele cu candidații la alegerile parlamentare au fost stabilite și întocmite ulterior strângerii listelor cu semnăturile și bineînțeles, ulterior depunerii listelor cu semnături la Biroul Electoral Central.

Principalul argument al domnului procuror de caz și totodată principalul argument pentru care a fost emisă soluția de clasare este acela că Decizia nr. 354/2016 a Curții Constituționale a României nu se poate aplica în această speță deoarece ea se referă la art. 49 alin. 2 și la art. 101 alin. 2 din Legea nr. 115/2015, adică la alegerile locale.

Fără a contesta faptul că excepția de neconstituționalitate în virtutea căreia a fost emisă Deciziei C.C.R. nr. 354/2016  a avut ca obiect neconstituționalitatea art. 49 alin. 2 și ale art. 101 alin. 2 din Legea nr. 115/2015, învederăm parchetului că nu putem fi de acord cu opinia domnului procuror de caz conform căreia considerentele deciziei Curții Constituționale nu-și găsesc aplicabilitatea în speță, fiind exclusă respectarea lor, deoarece nu privesc vreo dispoziție din Legea nr. 208/2015.

Potrivit art. 11 alin. 3 din Legea nr. 47/1992 deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor. Așa cum bine știți, nu doar dispozitivul deciziilor Curții Constituționale este obligatoriu și are putere de lege pentru viitor, ci și considerentele acestora, deciziile C.C.R. fiind obligatorii în plenitudinea lor.

Curtea Constituțională a elaborat un set de reguli (https://www.ccr.ro/Reguli-comune)

În consecinţă, toate autorităţile publice sunt obligate să respecte deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale. Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii, puterea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta. În consecinţă, atât Parlamentul, cât şi Guvernul, respectiv autorităţile şi instituţiile publice urmează să respecte întru totul atât considerentele, cât şi dispozitivele acestora. În acest sens sunt Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1/1995, Decizia nr.1415/2009, Decizia nr.414/2010, Decizia nr.415/2010.

Astfel, punctul 26 din Decizia C.C.R. nr. 354/2016, care este obligatoriu pentru toți actorii actului de justiție, prevede următoarele:

” Cu privire la raţiunea instituirii pragului de reprezentativitate, Curtea a reţinut, în jurisprudenţa sa în materie, că indiferent că este vorba de alegeri locale, parlamentare, prezidenţiale sau europarlamentare, sistemul electoral naţional prevede, în esenţă, aceeaşi condiţie: depunerea unei liste cu semnături de adeziune. Acest criteriu de preselectare a candidaţilor este unul obiectiv şi rezonabil, aplicabil în condiţii de egalitate de tratament fiecăreia dintre cele două categorii de participanţi la alegeri: candidaţii independenţi, pe de o parte, şi cei propuşi pe lista unui partid politic, pe de altă parte. Instituirea condiţiei legale privind depunerea listei cu semnături reprezintă o modalitate prin care candidatul la o funcţie sau demnitate publică îşi dovedeşte potenţialul de reprezentativitate şi arată, în acelaşi timp, preocuparea legiuitorului de a preveni exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales, pe de o parte, dar şi de a asigura, pe de altă parte, accesul efectiv la exerciţiul acestui drept persoanelor eligibile […] care într-adevăr beneficiază de credibilitatea şi susţinerea electoratului, astfel încât să existe şanse reale de reprezentare a acestuia. (A se vedea Decizia nr. 782 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009.)”

Fără a relua toate argumentele din plângerea penală inițială, reiterăm parchetului faptul că din interpretarea C.C.R. dată pragului de reprezentativitate, interpretând mutatis mutandis considerentele punctului 10 din decizia Curții Costituționale nr. 354/2016, întelegem că procesul electoral cuprinde două etape: preselecția și alegerea, în condiții de egalitate de tratament. Ambele etape fac parte din procesul de alegere a reprezentanților prin care se exercită  suveranitatea poporului. Atât preselecția cât și alegerea se realizează numai de persoanele cu drept de vot în mod direct prin semnatură, respectiv vot. Preselecția se realizează pentru candidați, adică persoane care au capacitatea legală de a candida. Nu se acorda partidelor un cec în alb prin care pot să evite preselecția candidaților. Preselecția se aplică fără discriminare tuturor candidaților indiferent că participă pe lista unui partid sau independent.

Astfel, C.C.R. definește pe întelesul tuturor “lista de susținători = lista de susținători ai listei de candidați” pentru partide. Orice alt înțeles este definit de CCR drept discriminare. Concluzionând, devine logic, legal și constituțional faptul că electoratul trebuie să știe cine sunt candidații înainte de a semna pentru susținerea candidaturii lor și a putea vorbi într-adevăr de liste de susținători ai listelor de candidați. Lista de candidați nu este formularul tipizat gol aprobat de BEC, ci este lista persoanelor cu care partidele participă în alegeri și sunt desemnate de forurile statutare ale partidelor care au aceste atribuții.

Pentru toate aceste considerente, fără a avea intenția de a contesta profesionalismul domnului procuror de caz, celeritatea cu care a efectuat lucrările de cercetare penală în prezentul dosar, având nevoie de doar zece luni pentru a emite câteva rânduri de înțelepciune juridică, conform adagiului latin ” Fiat justitia, et pereat mundus”, vă solicităm admiteți plângerea așa cum a fost ea formulată și să îndreptați parcursul prezentului dosar pentru ca acesta să intre pe un făgaș bazat pe normalitate și corectitudine.

În drept: art. 339 din Codul de procedură penală.

 

Data: 25.09.2017